Scriitorul Mirel Taloș reconstruiește, cu personaje memorabile, firescul conviețuirii dintre români și evrei în două localități din inima Transilvaniei – satul Jac și orașul Șimleu–Silvaniei, județul Sălaj. Războiul bulversează o lume așezată și produce rupturi profunde, pe care autorul le descrie mai ales prin ochii unor copii. Prietenia extraordinară dintre fetița româncă Măriuca și fetița evreică Gittel, aflate, cu familiile lor, în centrul Ardealului, în ținutul Sălajului, reprezintă axul romanului, relația lor fiind permanent modelată de împrejurările istorice. În primăvara anului 1944, evreii din Ungaria și Transilvania de Nord sunt deportați la Auschwitz. Romanul prezintă desfășurarea acestei operațiuni în județul Sălaj, ca pe o smulgere din rădăcini a acestei comunități. Se bazează pe mărturii culese de autor de la urmașii unor protagoniști, etnici români din satul Jac și orașul Șimleu-Silvaniei, care au trăit acele evenimente dramatice, precum și pe documente studiate în arhivele publice. Un document străbătut de la un capăt la altul de tema derivei umanității. Cele două scenarii radiofonice Undeva în Transilvania – Document pentru omul de astăzi și Undeva în Transilvania – Un cimitir pentru cei vii, alcătuite de Magda Duțu, după romanul Undeva în Transilvania, valorifică acest document tulburător