• Este primul spectacol despre deportări și GULAG pe o scenă profesionistă din Republica Moldova realizat în baza memoriilor scrise de martorii care au supraviețuit deportărilor în Siberia: Ecaterina Chele (învățătoare deportată la 13 iunie 1941), Margareta Cemârtan-Spânu (deportată la 6 iulie 1949) și a deținutului politic Ion Moraru (condamnat în 1950 la 25 de ani de GULAG);
• timp de 4 stagiuni este cap de afiș în repertoriul TNME. Premiera a avut loc pe 6 iulie 2019;
• a avut turnee în 30 de localități din Republica Moldova, România, Ucraina, Ungaria, Cehia, Belgia, Germania;
• a fost văzut de peste 35000 de spectatori.
• s-a jucat în 14 localități din Republica Moldova: Cahul, Anenii-Noi, Sângerei, Criuleni, Slobozia Mare, Soroca, Orhei, Ungheni, Bălți, Hâncești, Edineț, Cimișlia, Soroca, Rezina;
• s-a jucat la Buzău la Festivalului „Chișinău pentru Buzău”; la Suceava și la Rădăuți la Festivalul Internațional Zilele Teatrului „Matei Vișniec”; la Sibiu la Festivalul Internațional de Teatru; la Bistrița la Palatul Culturii; la Cernăuți, la Teatrul Național Dramatic „Olga Cobyleansca” și la Horbova (ţinutul Herţa), Ucraina; la Budapesta la Teatrul Național; la Praga la Festivalul Internațional Palm of Fest; la Bruxelles la Espace Lumen; la Berlin în Sala Institutului Cultural Român;
• s-a jucat la București, pe Scena Mare a Teatrului Național „I.L. Caragiale”; la Iași, Sala Mare a Teatrului Național „Vasile Alecsandri”

Pe data de 12 ianuarie, cea de 100-a reprezentație se va juca în varianta inițială, originală, adică așa cum s-a jucat la premieră, cu cei cinci copii: Sofia Oistric, Petra Pleșca, Bianca și Iana Onică, Vlad Triboi. Copii minunați și talentați, care, plini de sensibilitate și seriozitate, și-au asumat împreună cu părinții lor, să treacă prin inima și corpul lor, suferința, frica și coșmarul prin care au trecut zeci de mii de copii, declarați dușmani ai poporului și deportați de regimul comunist sovietic în Siberia și Extremul Orient.

În 2019, la premiera spectacolului „Dosarele Siberiei”, Sofia Oistric, a jucat-o pe Margareta Cemârtan-Spânu, când era copil de 7 ani, Vlad Triboi l-a interpretat pe fratele ei, Emil, de 10 ani, Iana Onică a interpretat-o pe Lelea Cojocaru, prietena de copilărie a deținutului politic Ion Moraru, Bianca Onică și Petra Pleșca au interpretat două eleve care au ajuns să fie persecutate de noua putere. Apariția acestor copii în scenă crea o energie aparte, amplificând senzația de realitate. Apariția lor zglobie și dezinvoltă în scena de la școală, în care râd și glumesc recitând poezii, creează un contrast sfâșietor cu scenele din vagon în care acești copii plâng și cer cu disperare o gură de apă sau o fărâmitură de mămăligă.

Emoționant până la lacrimi dialogul dintre Margareta (Sofia Oistric) și bunica Sofia (Ninela Caranfil), în care bunica își pregătește nepoata de moarte, să nu se teamă, căci va veni un înger și le va duce acolo unde nu este nici suferință, nici foame, nici frig, acolo e bine. „Așa cum era acasă, la Mihăileni, când coceai pâine și plăcinte,” întreabă fetița Margareta-Sofia Oistric. Pe fundalul războiului din Ucraina și a escaladării politicii imperialiste de la Kremlin, această scenă ne transmite nu doar o imensă suferință, trăită de rudele noastre cu o jumătate de secol în urmă, dar este și un semnal de alarmă asupra pericolului care ne paște din nou, dacă vom admite ca un regim dictatorial să ne decidă soarta. Poate e timpul să învățăm totuși câte ceva din istorie…

Vă așteptăm, vineri, 12 ianuarie, ora 18:00 să aprindem o luminiță în amintirea celor care au suferit și să aprindem o luminiță în mintea fiecăruia pentru a putea gândi lucid și a prețui libertatea.  Pagina spectacolului.