Scenografie –  Iurie Matei,
Pictor de costume – Stela Verebceanu,
Mișcare scenică – Oleg Mardari
Selecție muzicală – Vlad Adajuc

Distribuția:
Giovanni – Anatol Durbală
Antonia  – Margareta Pântea
Luigi  – Ghenadie Gâlcă
Margherita – Ana Tkacenko,
Polițistul, Inspectorul, Agentul funerar, Bătrânul – Dan Melnic
Vlad Ropot – Agent asistent 1
Nicu Ciumașu – Agent asistent 2

Margareta Pântea în rolul Antoniei: „Este pentru prima dată în viața mea când îmi asum un rol comic. Nu știu cum va reacționa publicul.  Spectatorii s-au obișnuit să mă vadă  în roluri dramatice. Ar mai fi și o altă provocare. E pentru prima dată când facem împreună cu Anatol Durbală un cuplu artistic.  N-am jucat niciodată, în niciun spectacol cu el.  E destul de interesant să te pomenești deodată într-o comedie,  cu un nou partener de joc.   Piesa este despre noi, femeile. Deseori merg și eu la piață să fac cumpărături. Revin de acolo cu ambele mâini ocupate, stau la semafor cu gențile pline și aștept să se aprindă lumina verde. Acuma stau în sala de spectacol și aștept cu gențile în mâini să intru în scenă, adică totul este destul de cunoscut. Se știe că noi, femeile, suntem mai așa, mai gospodine din fire. Noi avem grijă să fie familia hrănită, să fie familia sănătoasă, să fie cald în casă, la propriu și la figurat. Bărbații, probabil, nu realizează cât efort depunem noi ca să fie fericiți toți ai noștri de acasă.  Este realitatea pe care o trăim zilnic cu facturi și obligații care ne rod zilnic. Nu e ușor să zâmbești și să gândești pozitiv atunci când te confrunți cu probleme de tot soiul.”
Ana Tkacenko: „Spectacolul e despre oamenii simpli, fără pile, fără protecții, despre cum se descurcă și cum fac față provocărilor vieții de zi cu zi. Personajul meu, Margherita, este o femeie naivă, din clasa socială medie. Reprezintă tipologia femeilor care au un trai modest,  se confruntă zilnic cu tot felul de probleme materiale și sociale. Va fi  pusă împreună cu  prietena ei, Antonia, într-o situație incredibilă, care creează momentele comice ale spectacolului, până într-un moment când se transformă totul, conform concepției regizorale. Sper că se va râde mult la spectacolul “Greva gospodinelor” până într-un moment, în care se frânge absolut totul și apar întrebările: cine sunt, ce fac pe acest pământ, care sunt valorile mele spirituale? E un echilibru între comic și tot ceea ce ni se întâmplă în viață. În montările regizorului Alexandru Cozub este mereu acest echilibru, între comic și tragic.”
Alexandru Cozub, regizor: „Dramaturgul Dario Fo este faimos, pentru textele teatrale de satiră politică și socială, pe care le-a scris și le-a pus în scenă. A ridiculizat, a făcut haz de necaz pe seama situației precare a oamenilor simpli în Italia anilor “70 ai secolului trecut, atenționând politicul că sărăcia e de neadmis în societățile moderne. Sunt multe lucruri care au tangență timpurile de astăzi.”