Știri

Este imposibil să folosim verbe la trecut cu referire la acest om-lumină, prezență tonică, remarcabilă, pe firmamentul artei scenice. A dat viață unei galerii de personaje: Gheorghe Cucu, în  „Dosarele Siberiei” și  Costică al Anicăi în „Hronicul găinarilor” de Aureliu Busuioc, ambele în regia lui Petru Hadârcă; Verde Împărat  în  „Harap-Alb” de Ion Creangă, regie Vitalie Drucec; Isaia în „Ştefan” de Anatol Gondiu, regie Alexandru Cozub; Macarie în „Amorul dănţuie şi feste joacă” după Shakespeare, regie Alexandru Vasilachi; Şeful poliţiei  în „Suflete moarte” de N. Gogol, regie Ion Sapdaru.

Cinefilii l-au remarcat, cu bună seamă, în personajul Costache în „Hotarul din iunie” regie Valeriu Gagiu; Partizanul  în „Vânt sălbatic” și Adiotantul Ţarului în „Deţinutul misterios”, ambele regizate de Valeriu Jereghi. A jucat rolul principal în „Fântânile” regie Radu Zaporojan, „Siberia din oase” autor scenariu și regie Leontina Vatamanu. Rolul Ipate din filmul neterminat „Stan Păţitul” sub bagheta celebrului Ion Popescu – Gopo este oarecum emblematic, premoniție a neîmplinirii.

Născut la 19 iunie 1951 la Bălăneşti,  Nisporeni, vine din rădăcina cu har a Adamilor bălăneșteni; înainte-mergătorul Grigore Adam  „prozator de tranziţie cu o frază pur românească”,  este publicistul ce a creat chipuri de neuitat, „devenite populare prin apropierea lor de folclorul nostru, de creația celor mulți”. O inspirată familie de artiști, înnobilată de erudiție și eleganță: tatăl actorului și fratele scriitorului, Vasile Adam, era conocarul satului;  în veșminte populare, cu voce puternică, însuflețea și alina tot satul, la nunți și sărbători lumești, de obște. Constantin  a preluat calitățile  histrionice nu doar de la bunul său părinte, de la unchi, dar și de la străbunii din străbuni, fiind model de demnitate şi verticalitate civică, competență şi profesionalism.

Au fost multe de învățat de la Constantin Adam,  personalitate de top în arta scenică, dar și în dificila artă a vieții și a omeniei, a prieteniei și colegialității fără cusur. Cu lacrimi in suflet, ne alăturam  suferinței familiei nemângâiate.

Așa l-am cunoscut, așa îl vom păstra în inimi: ne va lipsi enorm bunătatea, erudiția, sensibilitatea și sinceritatea domniei sale.

Lumină lină printre aștri…iartă-ne , scump coleg!

Te rugăm, în aceste clipe tragice,  pune un cuvânt de bine, pentru noi toți,  la marele regizor a toate văzutele şi nevăzutele …

Adio!