În 2018, la 100 de ani de la alipirea Basarabiei la patria-mamă, România şi la un veac de când fusese sfinţit arhiereu, la Mănăstirea Suruceni din apropiere de Chişinău s-a aflat, în chip minunat, trupul neatins de stricăciune al Preasfinţitului Dionisie Erhan (1868-1943), Vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului (1918-1932), Episcop de Cetatea-Albă-Ismail (1932-1940), Episcop al Argeşului (1940-1941), stareţ al Mănăstirii Suruceni (1908-1934), senator în primul parlament al României Întregite (1918). Semn că acest ierarh al Bisericii Ortodoxe Române a dobândit de la Dumnezeu harul sfinţeniei. Încă din timpul vieţii sale pământeşti, personalităţi ale culturii româneşti precum Nicolae Iorga, Octavian Goga, Gala Galaction sau Nichifor Crainic, ori mari luptători pentru dezrobirea Basarabiei ca Ion Pelivan, Pantelimon Halippa, Ion Buzdugan sau Ion Inculeţ, au lăsat mărturie scrisă despre Episcopul care a ştiut să unească glasul duhului cu glasul sângelui, adeverind că au cunoscut un îndumnezeit.

Ţinând seama de viaţa sa sfântă şi de roadele minunate ale păstoririi sale, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în octombrie 2018, a găsit că este bineplăcut lui Dumnezeu şi folositor drept-credincioşilor ca el să fie preţuit cu cinstirea cuvenită şi să fie înscris în rândul sfinţilor ierarhi din calendarul ortodox.

Pentru pomenirea sa a fost statornicită ziua de 17 septembrie, ziua când a plecat la Domnul.

Viaţa şi lucrarea Sfântului Ierarh Dionsie Erhan într-un spectacol-document care, mai ales în împrejurările de azi, are rol de îndemn şi îndreptar.