SPECTACOL

”Casa de pe graniţă” e o tristă profeție a lui Slawomir Mrozek,   absurdă  şi  periculos de reală în mileniul bântuit de războaie şi calamități. “Mă înăbuș în  lumea strălucirii false și a minciunii, unde nu există oameni, ci manechine, nu suflete, ci aparențe. Nu există nici credință și nici spirit adevărat, doar simboluri și semne exterioare ale spiritului și credinței”, scria Mrozek.  Teatrul își confirmă vocația de spațiu al rezistenței și al libertății, mijloc de exercitare al spiritului critic și curajul civic.

Formidabila echipă a conaționalior lui Slawomir Mrozek, - Agnieszka Korytkowska – Mazur, Pawel Dobrzycki și  Maciej Zakliczynski, - a decriptat pentru noi sensurile fabulei  caustice  redând feroce  modul în care dezintegrarea spaţiului casnic protector  provoacă victime colaterale și tragedii umane, existenţa normalăr fiind iremediabil disturbată de intervenţia  elementelor străine.  Basarabenii, aidoma polonezilor, au suferit enorm din cauza Istoriei, durerea ne uneşte şi ne solidarizează.

Granițele întotdeauna au fost și, probabil, vor fi, problema constă doar în faptul că sunt nu numai granițe naturale, de asemenea sunt și granițe absurde, despre existent a  cărora  viața ne aduce constant noi exemple .... ”Aducându-ne aminte istorii ale familiilor ce locuiau odinioară pe râul Prut ne dăm  bine seama că frontiera trecând prin mijlocul casei n-a fost dintotdeauna doar un grotesc concept scenic”, afirmă regizorul spectacolului, Agnieszka Korytkowska-Mazur.